Vitamina D din mijlocul Atlanticului

Fusesem destul de leneșă în ultima perioadă, adică nu aveam prea multe activități în afara jobului, nu mai fusesem nici măcar la bazin de vreo două luni. Mă simțeam tare obosită și, pur și simplu, înceată. Îmi lua mult timp să fac un lucru pe care obișnuiam să-l fac rapid. Era luna Martie, iar soarele încă se ascundea timid. Iarna își lăsase amprenta și asupra mea. Pe lângă că îmi era un dor nebun de bătut cărări de munte, de explorat cascade, oceane și continente noi, se pare că îmi era dor tare și de soare. Corpul meu spunea asta. Aveam carență de Vitamina D.

M-am îndreptat, așadar, rapid spre Farmacia La Preț Mic, de unde am procurat Vitamina D, dar și spre portalurile mele favorite de travel planning, de unde am rezervat următoarea noastră vacanță, în arhipelagul Azore. Am ales, cu grijă, o insulă măricică, São Miguel, unde puteam să mă refac cu ușurință. Aveam soare cât încape, o ploaie scurtă, ocazional, și multă, multă natură. Am profitat făcând diverse drumeții scurte, urmate de câteva ore de relaxare în piscinele cu apă termală de pe insulă. Am mâncat fel și fel de bunătăți: lactate diversificate specifice zonei (fiecare insulă din arhipelag produce un alt tip de brânză, din laptele vacilor crescute pe dealurile abrupte ale insulelor), ananas, pentru că e o plantație de ananas chiar pe insulă și mult, mult pește de toate felurile. Am consumat ceai de la ultima plantație de ceai din Europa, acompaniat de Vitamina D cumpărată de acasă, să fiu sigură că mă întorc cu toate bateriile încărcate. 

Caldeira Velha, Azores
Caldeira Velha, Azores

M-am bucurat tare de locurile noi, în special de Miradouro da Boca do Inferno, un varf de unde se pot vedea două lacuri gemene, de culori diferite: unul verde, unul albastru. Ele sunt, de fapt, unul și același lac, însă par două lacuri de culori diferite datorită vegetației de pe fund. Chiar lângă acesta se află și Lagoa do Canario, un lac micuț înconjurat de pini, puțin vizitat, unde simți pur și simplu că timpul se oprește. Simți liniștea cum se așază în tine, simți vântul pe obraz și mâna ta în mâna lui caldă, iar iarna e demult în urma ta.

Nu-i, deci, greu să îți revii după o iarnă, atâta vreme cât ai grijă să îți umpli viața cu tot ce-i mai bun: suplimente, o vacanță într-un loc nou, soare, mișcare, liniște și cea mai bună companie pe care o poți avea: a persoanei iubite. Iar eu le-am avut pe toate deodată, împachetate frumos într-o vacanță de o săptămână, pe o bucată de pământ de undeva din mijlocul Atlanticului.

Suntem, din nou, la început de iarnă, iar eu simt cum oboseala se instalează deja în viața mea. Sunt, însă, mai pregătită, și îmi cumpăr un supliment complet de vitamine încă de pe acum, ca mai apoi să nu mă ocup decât de partea amuzantă a revenirii la primăvară: o vacanță într-un loc nou, îndepărtat, care să-mi amintească câte motive am să-mi păstrez sănătatea, să pot vedea și experimenta lucruri unice din toate colțurile planetei noastre frumoase.

*Articol scris pentru proba 11 a competiției SuperBlog 2019

3 Replies to “Vitamina D din mijlocul Atlanticului”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *